BusinessMagazin

Blog

  • Cod galben de inundaţii pe râuri din nouă judeţe până vineri dimineaţa

    Hidrologii au emis joi o avertizare Cod galben de inundaţii valabilă până vineri dimineaţa pe râuri din nouă judeţe.

    Sunt vizate râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mic (judeţele: Bihor şi Cluj), Crişul Negru (judeţul Bihor), Crişul Alb (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad), Bega (judeţul Timiş), Timiş (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Pogăniş, Bârzava, Caraş, Nera (judeţul Caraş Severin), Olt (judeţele: Sibiu şi Vâlcea).

    Atenţionarea Hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Hunedoara şi Caraş Severin.

    Avertizarea este în vigoare de joi de la ora 12.00 până vineri la ora 8.00.

  • Premierul Marcel Ciolacu: Unii comercianţi au scăzut gramajul, dar au lăsat preţurile la fel de mari

    Premierul Marcel Ciolacu cere autorităţilor de control să intervină urgent pentru că o situaţie negativă prezentă în state europene a ajuns şi în România, şi anume aceea că unii comercianţi au scăzut gramajul, dar au lăsat preţurile la fel de mari.

    În şedinţa de Guvern de joi, premierul Marcel Ciolacu a spus că, din păcate, o situaţie tot mai prezentă în statele europene se pare că a ajuns şi la noi: „Unii comercianţi au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat preţurile la fel de mari”.

    Ciolacu a precizat că el consideră că aceasta este o formă de înşelăciune a consumatorilor.

    „Este în fapt o scumpire <camuflată> sub un ambalaj foarte asemănător. Cer tuturor autorităţilor de control din România să intervină urgent”, spune Ciolacu.

    În paralel, premierul cere să fie pregătită o reglementare, pe modelul francez: „Producătorii să fie obligaţi să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul, dacă preţul produsului a rămas neschimbat. Şi, evident, sancţiuni dure pentru nerespectarea acestei obligaţii”.

  • Cine câştigă de pe urma războiului dintre Israel şi Hamas? Pentru Putin, războiul din Gaza rămâne un izvor nesecat de beneficii, în timp ce pentru Biden poate fi lovitura fatală în cursa pentru Casa Albă

    Nu există nicio dovadă potrivit căreia Vladimir Putin ar fi implicat direct în măcelul îngrozitor comis de Hamas asupra a 1.200 de civili israelieni anul trecut. Cu toate acestea, Rusia a fost unul dintre principalii beneficiari ai incidentului. Pentru a ajunge la această concluzie, este necesar să ne ridicăm întrebarea „cine a pierdut cel mai mult în urma acestui eveniment?”. Potrivit FT, răspunsul cel mai logic din punct de vedere geopolitic este Joe Biden. 

    Soarta a făcut ca barbaria comisă de Hamas să aibă loc pe 7 octombrie, întâmplător, ziua de naştere a lui Putin. Instabilitatea geopolitică generată de acest eveniment a reprezentat un cadou bine împachetat pentru Moscova, întrucât liderului de la Kremlin îi este acum mult mai uşor să descrie „ordinea internaţională liberală” a lui Biden ca pe o carcasă malefică de minciuni lipsită de orice esenţă. Biden a declarat clar că va susţine Israelul până la capăt dacă Curtea Penală Internaţională va emite vreo acuzaţie împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a colegilor săi, chestiune care vine în dezavantajul reputaţiei SUA, în contextul în care acelaşi preşedinte a susţinut punerea sub acuzare de către CPI a lui Putin pentru presupusele sale crime de război din Ucraina.

    Marea ironie constă în faptul că, până la 7 octombrie, Putin şi Netanyahu şi-au purtat un soi de admiraţie reciprocă. Fiecare recunoştea în celălalt un lider puternic care ar face tot ce este necesar pentru a se menţine la putere. De asemenea, un alt punct comun dintre cei doi lideri a fost dispreţul purtat pentru liberalii americani şi pentru democraţii „binefăcători” în general. Deşi aceste sentimente continuă să existe între cei doi, de la invazia din 2022 în Ucraina şi, în special, de la 7 octombrie, Rusia s-a îndepărtat de Israel şi s-a aliat cu Iranul, principalul inamic al Tel-Avivului.

    Iranul a trimis Rusiei vaste rezerve de drone pe care să le folosească împotriva Ucrainei. Rusia, la rândul său, a renunţat la orice pretenţie de a fi imparţială între Iran şi Israel, ceea ce a încercat cu delicateţe să facă timp de mulţi ani. De asemenea, Moscova a primit o delegaţie de înalţi oficiali Hamas la trei săptămâni după atacurile asupra Israelului, o mişcare ostilă îndreptată în mod tacit către Tel-Aviv. 

    Ecuaţia este destul de simplă şi poate fi enunţată la fel de simplu: tot ceea ce este rău pentru Biden este benefic pentru Putin. Întrucât este singurul „apărător” al unei aşa-numite „ordini internaţionale bazate pe reguli stricte de egalitate” în alegerile prezidenţiale din 2024, o victorie a lui Biden ar reprezenta o veste proastă pentru Moscova, deoarece ar genera un nou impuls pentru o contraofensivă a armatei ucrainene în 2025 – şi nu numai.

    La polul opus, o victorie a lui Donald Trump ar însemna capitularea forţată a Ucrainei în faţa condiţiilor ruseşti la masa negocierilor. În relaţie directă de legătură, lucrurile stau astfel în ceea ce priveşte cursa pentru Casa Albă de anul acesta: cu cât va fi mai mult haos în Gaza de acum şi până în noiembrie, cu atât mai greu îi va fi lui Biden să îl învingă pe Trump. Acesta este motivul pentru care mişcarea Forţelor de Apărare ale Israelului în estul Rafah din această săptămână este atât de periculoasă pentru Biden. 

    În cea mai mare parte, Putin este un beneficiar pasiv al repercusiunilor operaţiunilor FDI în Gaza. Cu toate acestea, rămâne posibil ca echipa lui Biden, condusă de Antony Blinken, secretarul său de stat, şi Bill Burns, directorul CIA, să găsească o modalitate de a determina Israelul şi Hamas să accepte o încetare a focului şi eliberarea unor ostatici, lucru care ar schimba radical situaţia internaţională. 

    Desigur, eşecul de a asigura o încetare a focului ar putea însemna alte mii de morţi în rândul civililor din Gaza, o posibilă foamete din cauza restricţionării ajutorului umanitar şi mai multe proteste în campusurile americane, ducând, totodată la o divizarea tot mai mare a Partidului Democrat şi, implicit, la pierderea treptată a sisţinerii electorale a actualului preşedinte american.

  • Cine este tânărul din România care a preluat conducerea imperiului de sute de milioane de euro construit de tatăl său

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 067. Radu Timiş Junior, CEO, Cris-Tim

    De mai bine de patru ani a preluat conducerea Cris-Tim, dar implicarea sa în activitatea companiei fondate de tatăl său, Radu Timiş, a început în urmă cu mai mult de opt ani, după absolvirea cursurilor ASE Bucureşti. Iniţial, a ocupat funcţia de business development manager, iar ulterior, de comercial director, până să preia conducerea grupului.

    Cris-Tim activează pe mai multe pieţe – de la mezeluri, lactate şi până la turism şi vin, însă cel mai important business pentru grup îl reprezintă producţia de mezeluri, care realizează cea mai mare parte din cifra de afaceri, fiind urmată de ready-meal-uri şi lactate.

    Radu Timiş Junior este optimist în privinţa mediului de afaceri din România, în principal datorită surselor variate de finanţare care pot sprijini dezvoltarea firmelor.

  • Cine este primul român aflat la conducerea lanţului de magazine care a distrus aproape toţi chioşcarii din România

    Cu o experienţă de peste două decenii şi jumătate în retail, Mircea Moga şi-a construit cariera preponderent în echipa Mega Image, ocupând poziţii manageriale în departamente cheie ale companiei.

    El şi-a început activitatea în cadrul departamentului IT în anul 1997 şi a ocupat, de-a lungul timpului, poziţiile de director IT, director IT şi logistică, director operaţiuni retail, vicepreşedinte comercial şi logistică, iar în 2018 a preluat conducerea companiei, devenind astfel primul român numit la conducerea reţelei cu venituri de 8 miliarde de lei în 2022, potrivit datelor publice disponibile.

    Mandatul său a fost marcat şi de una dintre cele mai interesante tranzacţii ale anului 2023. Toamna aceasta, Ahold Delhaize, grupul sub umbrela căruia funcţionează şi reţeaua Mega Image alături de alte 18 branduri, a bătut palma cu fondul de private equity MidEuropa Partners pentru cumpărarea reţelei Profi, într-o tranzacţie-record pentru piaţa românească de retail, cu o valoare de 1,3 miliarde de euro.

     


     

  • Care sunt cele 5 familii mult mai puternice decât masonii sau illuminati, care s-ar putea afla la conducerea lumii

    De-a lungul timpului au avut loc nenumărate discuţii despre grupări secrete, precum masonii sau illuminati, dar există anumite familii care deţin un control uimitor asupra unor factori care influenţează întreaga omenire, de la produsele farmaceutice, băncile centrale şi grupurile militare, scrie descopera.ro
     

    TopBuzz prezintă o listă cu familiile care deţin o putere uimitoare asupra lumii.

    Rothschild

    Una dintre cele mai cunoscute familii influente este Rothschild care domină băncile centrale şi influenţează guvernământul la nivel mondial. Mayer Amschel Rothschild era un colecţionar al monedelor şi antichităţilor rare din Frankfurt, Germania. În 1760 a primit un patronaj bogat care i-a permis să intre în domeniul bancar în 1790. Deşi istoria familiei este învăluită în mister, sunt zvonuri care susţin că aceştia au controlat într-o anumită măsură rezervele federale ale SUA:

    Rockefeller

    Fiu al unui escroc, John Davidson Rockefeller a început să-şi construiască imperiul din SUA după ce a cumpărat mai multe părţi ale celei mai mari rafinării din Cleveland în 1885. Aceasta a reprezentat fundaţia companiei Standard Oil din Ohio. Din 1870, Rockefeller a cumpărat rafinăriile rivalilor săi şi a început să deţină monopol asupra industriei. A acaparat circa 90% dintre rafinăriile şi conductele din America.

    Morgan

    În 1893, panica s-a aşternut în SUA din cauza fricii de exportare către ţările străine a aurului, dar John Pierpont Morgan a profitat de oportunitate petru a ”salva” economia şi pentru a restabili încrederea în dolar. Morgan a urmat traseul tatălui său în industria bancară şi a construit J.P Morgan & Company în 1895. Practicile în afaceri lipsite de etică, monopolizarea şi eliminarea competiţiei au dus la crearea unui fenomen numit ”morganizare”.

    DuPount

    Pierre Samuel Sier du Pont de Nemours a fost un economist francez ale cărui politici l-au condus la închisoare în timpul Revoluţei Franceze, dar au ajutat şi la negocierea părţii franceze în timpul achiziţiei Louisianei. După ce a devenit principalul furnizor de praf de puşcă al armatei americane, la începutul anilor 1800, acesta a început să fabrice dinamită în proporţii uriaşe, sub sigla DuPont.

    În timpul Primului Război Mondial, DuPont a furnizat aproape 40% din toate muniţiile folosite de forţele aliate. Fiind una dintre cele mai mari familii dinastice, cu circa 3.500 de membri, clanul du Pont “deţine cea mai veche avere de miliarde de dolari”, potrivit Forbes.

    Bush

    Documentele declasificate în 2003 au dezvăluit membrii societăţilor Yale Skull şi Bone. Documentele din Arhivele Naţionale din SUA dezvăluie că după ce America a intrat în război şi pe când existau informaţii semnificative despre planurile naziste, Prescott Bush, bunicul fostului preşedinte George W. Bush,a lucrat  şi a profitat de companiile apropiate şi implicate în afacerile care au dus la ascencisunea lui Hitler, scrie www.descopera.ro

  • Dinastia pe mâna căreia se află banii celor mai bogaţi oameni din lume este într-un război civil în familie. Cum au ajuns aici oameni despre care se spune că influenţează şi controlează guvernele mai multor ţări

    Când un bancher al Arianei de Rotschild,  şefa uneia dintre cele mai importante instituţii bancare şi de wealth management din lume, s-a întors din Orientul Mijlociu după o întâlnire de business, acesta a dus cu el veşti problematice. Un milionar a confundat Edmund de Rotschild – condusă de Ariana – cu Rotschild&Co, perla businessului de familie, condusă de verişorii francezi ai Arianei, scrie Bloomberg.

    Nu era prima dată când un client confunda banca elveţiană cu concurentul său francez, dar episoadele au devenit din ce în ce mai frecvente. După zeci de ani în care au operat în domenii de activitate relativ diferite, cele două mari bănci ale clanului Rotschild şi-au declarat război şi acum se luptă pentru a obţine controlul asupra industriei globale de gestionare a averilor, unde se învârt aproximativ 250 de trilioane de dolari.

    Cele două firme care poartă istoricul nume Rothschild sunt singurele bănci rămase cu legături în renumita familie de finanţişti care a ieşit din ghetoul evreiesc din Frankfurt acum mai bine de două secole pentru a deveni una dintre cele mai bogate şi mai puternice dinastii din lume în secolul al XIX-lea.

    Pe lângă lupta pentru o felie mai mare din industria de wealth management, cele două bănci se confruntă cu o situaţie delicată. Deşi sunt rivale, există tot mai multe voci care spun că va fi nevoie de o fuziune între cele două bănci pentru a menţine imperiul Rotschild puternic. Ariana s-a pronunţat deja asupra scenariului, răspunsul este „Nu”.

    Dacă fuziunea se întâmplă, entitatea rezultată ar fi în continuare mică în raport cu giganţii din domeniul băncilor de investiţii şi al gestionării averilor, dar ar avea aproximativ 7.000 de angajaţi în birouri din Amsterdam, Los Angeles şi Tokyo, cu o prezenţă puternică în Europa continentală. La sfârşitul anului 2022, firma combinată ar fi avut aproximativ 280 de miliarde de dolari în active gestionate, depăşind Lombard Odier şi Bank J. Safra Sarasin AG şi devansând Vontobel Holding AG.

    Ideea unei fuziuni a fost propusă în trecut de filiala franceză, dar refuzată de partea elveţiană. Atât Alexandre de Rothschild, şeful Rothschild&Co, cât şi bancherii de rang înalt ai Arianei, au venit către aceasta cu mai multe propuneri privind „căsătoria” băncilor. Cu toate acestea, Ariana a refuzat de fiecare dată, iar cel mai recent declarând în cadrul unui interviu că cele patru fice ale sale vor „asigura succesiunea”. Totuşi, ataşamentul acestora faţă de bancă este pus de mulţi sub semnul întrebării.

    Unii bancheri de la Edmund de Rothschild – filiala elveţiană a imperiului bancar-  spun, de asemenea, că afacerile au stagnat în ultimii ani, parţial din cauza a ceea ce ei consideră a fi o lipsă de viziune. Banca contracarează această opinie, spunând că are o strategie clară şi că va publica rezultate solide pentru 2023 în martie.

    În ciuda diferenţelor, cele două tabere împart o istorie comună, care merge până la Mayer Amschel Rothschild, cel care a pus prima cărămidă în construirea imperiului la Frankfurt şi care, la începutul anilor 1800, şi-a trimis patru dintre cei cinci fii ai săi la Londra, Paris, Napoli şi Viena, unde au deschis noi bănci ce aveau să schimbe lumea. În următorii 200 de ani, familia a dat naştere uneia dintre cele mai faimoase dinastii bancare din Europa, finanţând războaie şi imperii şi contribuind la modelarea istoriei economice şi politice a regiunii.

    Filialele din Londra şi Paris au reprezentat poveştile de succes ale familiei Rothschild. Filiala din Paris a finanţat Franţa de după Revoluţie şi a finanţat industriile după cel de-al Doilea Război Mondial, angajând generaţii de bancheri, inclusiv doi preşedinţi, Georges Pompidou şi Emmanuel Macron. În Marea Britanie, N.M. Rothschild & Sons a contribuit în mod faimos la finanţarea victoriei Ducelui de Wellington asupra lui Napoleon în bătălia de la Waterloo. În 2003, sucursalele din Londra şi Paris au început să fuzioneze în ceea ce este acum Rothschild & Co.

    În schimb, filiala elveţiană este relativ nouă. Edmond, fondatorul din a cincea generaţie, născut în ramura franceză a familiei, şi-a înfiinţat banca în 1953. Firma i-a ajutat pe cei bogaţi să îşi mute discret economiile într-o epocă în care sistemul bancar privat din Elveţia era mai puţin reglementat şi mai opac, punându-i la adăpost de taxele ridicate din Europa postbelică.

     

  • Bursă. Grupul BVB, operatorul pieţei de capital din România, a încheiat T1/2024 cu un profit net circa 3 mil. lei, în creştere cu 68% faţă de anul trecut

    Bursa de Valori Bucureşti (simbol bursier BVB), operator al pieţei locale de capital şi acţionar majoritar la Contrapartea Centrală (CCP) şi Depozitarul Central, a înregistrat în primele trei luni ale anului un profit net de 2,96 milioane de lei la nivel de grup, cu 68% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2023, în vreme ce marja netă a crescut de la 14% la 17%.

    Veniturile operaţionale au însumat 17,25 milioane de lei, plus 34% an/an ca urmare a evoluţiei pozitive a segmentelor de tranzacţionare şi post-tranzacţionare, iar cheltuielile operaţionale s-au majorat de la 11,9 milioane la 15 milioane de lei, arată raportul financiar publicat pe bvb.ro.

    Lichiditatea de la BVB a ajuns în primele trei luni din 2024 la 6,1 miliarde de lei, cu 135% peste intervalul similar al anului precedent, iar indicele de referinţă a închis T1 cu un plus de 10,8%, după multiple serii de maxime istorice.

    Acţiunile companiei evaluate la circa 520 de milioane de lei se tranzacţionează în scădere cu 2% anul acesta, pe un BET în urcare cu 11,8%. Dinamica din ultimele 12 luni constă într-un avans de 40,7%, în timp ce benchmark-ul s-a apreciat cu 41,1%.

     

    Ce mai reiese din raportul la T1:

     

    „Creşterea veniturilor operaţionale ale BVB individual, din trimestrul I 2024, se datorează, în principal, veniturilor din tranzacţionare, respectiv venituri din piaţa principală- tranzacţii regular cu acţiuni, depăşind 5 mil. lei, influenţate de valorile tranzacţionate, evoluţie pozitivă ulterioară intrării la tranzacţionare a acţiunilor Hidroelectrica, a creşterii lichidităţii în piaţa şi numărului de investitori mai mare. Veniturile din oferte publice au scăzut ca urmare a unor oferte de răscumpărare semnificative derulate în perioada precedentă şi care nu se mai regăsesc în T1 2024.

    Creşterea de 13% a veniturilor din menţinere şi admitere emitenţi pana la valoarea de 1,35 mil. lei, se datorează, în principal, indexării tarifelor de menţinere la tranzacţionare începând cu 1 ianuarie 2024 cu rata medie a inflaţiei publicată pentru anul 2023, respectiv 10,4%.

    Creşterea de 38% a veniturilor din vânzare date bursiere până la valoarea de 1.28 mil. lei, a fost influenţată de numărul de utilizatori finali şi clienţi de date mai mare faţă de perioada precedentă, dar şi de aplicarea noului plan de tarife valabil începând cu 1 ianuarie 2024.

    Veniturile segmentului post-tranzacţionare realizate de Depozitarul Central (DC) au crescut cu 38% până la valoarea de 8,19 mil. lei, în principal, ca urmare a creşterii valorii portofoliilor administrate de agenţii custode, creşterii unor tarife începând cu 1 februarie 2024, în special a tarifului de menţinere pentru emitenţi, precum şi ca urmare a efectuării unor operaţiuni de tip one off.”

     

  • CEC Bank a finanţat în ultimii 17 ani peste 3.000 proiecte investiţionale din fonduri europene, cu o valoare totală de 9,4 miliarde de lei

    CEC Bank a finanţat în ultimii 17 ani peste 3.000 proiecte investiţionale din fonduri europene, a declarat Ramona Ivan, Director Relaţii cu Instituţii Naţionale şi Internaţionale în cadrul CEC Bank, cu ocazia Zilei Europei.

    De la demararea Exerciţiului Financiar 2007-2013 şi până în prezent, banca a acordat 3.243 de credite pentru finanţarea proiectelor cu componentă nerambursabilă, cu o valoare totală de 9,4 miliarde de lei. Proiectele finanţate au avut o componentă de grant în valoare de 22,3 miliarde de lei.

    Principalele finanţări au fost acordate în cadrul programelor de finanţare rurală (PNDR şi POPAM), cu un număr de 2.140 proiecte şi o valoare cumulată a finanţării de 3,5 miliarde de lei, urmate de programul operaţional regional (POR), cu 612 proiecte finanţate, cu o valoare cumulată de 2,75 miliarde de lei.

    Dintre aceste finanţări, 521 de credite, cu o valoare cumulată de 2,7 miliarde de lei, au fost acordate autorităţilor administraţiei publice locale (AAPL), iar 2.722 credite cu o valoare cumulată de 6,7 miliarde de lei au fost acordate companiilor.

    “CEC Bank a finanţat proiecte eligibile care au generat valoare adăugată semnificativă pentru dezvoltarea industriei, agriculturii şi infrastructurii rurale, reabilitării infrastructurii urbane, reabilitării reţelelor de apă şi canalizare şi altele”, a adăugat Ramona Ivan.

    CEC Bank este implicată în derularea tuturor programelor guvernamentale.

    De exemplu, în cadrul ediţiilor anterioare ale programului IMM Invest, CEC Bank a acordat aproximativ 7.200 de finanţări în valoare cumulată de peste 7 miliarde de lei. Acest program îşi propune sprijinirea antreprenorilor în obţinerea finanţărilor necesare pentru depăşirea dificultăţilor economice actuale, amplificate în ultima perioadă de invazia Rusiei asupra Ucrainei.

    Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de 83,5 miliarde lei, la sfârşitul anului 2023.

     

  • Radu Oprea, ministrul economiei: Dacă nu ai infrastructura necesară pieţelor de capital şi sistemului bancar este ca şi cum ai avea o maşină de competiţie pe un drum de ţară

    „Mă uit la preşedintele Bursei de la Bucureşti, iar (Bursa – n.r.) creşte bine, dar ar fi trebuit să crească mai devreme. Dacă nu ai infrastructura necesară pieţelor de capital şi sistemului bancar este ca şi cum ai avea o maşină de competiţie pe un drum de ţară; nu funcţionează, ai nevoie de infrastructură pentru a avea performanţă”, a declarat Ştefan Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenorialului şi turismului, în cadrul evenimentului CFA Central and Eastern Europe Investment Conference – Transmisiune ZF Partner Events.

     

    Alte afirmaţii din timpul conferinţei:

     

    • Se schimbă ceva în România, economia creşte pe baza investiţiilor şi nu a consumului. Acest lucru va aduce noi oportunităţi şi beneficii. Cred că România va fi un centru logistic perfect pentru reconstrucţia Ucrainei (…) Ar fi o oportunitate imensă pentru companiile străine, ţări, fonduri de investiţii care vor să se implice în acest proces.

     

    • Cred că, zilele acestea, s-a schimbat ceva în nucleul din România şi în ţările din Europa de Est. Geografia este, astăzi, prietenul nostru. Nu mai suntem la ultima frontieră a Uniunii Europene, suntem în prima linie. Geopolitica se schimbă în urma conflictului din Ucraina, iar locul unde ar trebui să aibă loc investiţiile este aici, în această parte a Europei.

     

    • Într-adevăr, cred că această parte a lumii, aşa cum spun şi economiştii, va fi cel mai dinamic mediu de business. Economiştii spuneau în urmă cu câteva luni că România va avea probabil în următorii şapte-opt ani cea mai mare creştere economică din Europa. Pe măsură ce vorbesc cu mediul de afaceri şi colegii mei din Guvern, cred că nu vrem să îi dezamăgim pe economişti şi vrem să avem cea mai mare creştere din Europa.

     

    • Acest lucru se întâmplă datorită investiţiilor pe care le realizează Guvernul şi fondurile de investiţii, cât şi pe fondul modernizării infrastructurii României din ultima perioadă. Probabil că unul dintre lucrurile pe care nu le-am făcut cum trebuie este faptul că am încercat să avem o piaţă liberă fără a dispune de infrastructura necesară.